te pierzi prin nisip, paşii tăi sunt inocenţi şi mici.
lasă-mă să calc pe urmele tale, să ţi le alint
cu parfumul care se prelinge pe tălpile mele
să simţi şi tu ce simt şi eu.
atât de profund, încât să-ţi provoc o durere plăcută.
nici nu-ţi imaginezi câte cuvinte laşi în urmă
iar eu ţi le culeg, cu mâinile mele calde
şi le pierd printre degete.
tot timpul când le luam în mâini, încercam să le mănânc
ca să le simt şi în interior, dar nu am reuşit.
ciudat.
aminteşte-ţi că razele de soare îţi gâdilă umerii,
datorită mie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu