soft

aruncă-ţi cuvintele pe pat!

dezbracăte de tot ce înseamnă consoane!

hai ! fă-ţi curaj ! nu fi pudic!

foloseşte doar vocalele!

lasă-mă să-ţi dezmierd clavicula,

să-mi înfing unghiile în ea.

şi să începi să tremuri sub ochii mei.

să-ţi iau respiraţia în mâini

şi să o arunc în stomacul meu.

parfumul tău, să ţi-l dezlipesc de pe trup

şi să-l aşez pe corpul meu - să-mi intre sub piele

în fiecare dimineaţă.

să curăţ praful

de pe rafturile putrezite din apartamentul tău

din interior.

e frumos acolo, dar când e cald afară, totul devine urât.

doar când e iarnă, ne iubim sub cearşafurile murdare

şi mâncate de molii.

asta pentru că-mi plac anotimpurile reci şi

atunci faci lucrurile mai frumoase -

urmele palmelor noastre transpirate

vor fi mereu pe cearşafurile alea.

şi le vei arunca, doar atunci când eu

o să mă mut într-un alt apartament.

mi-ai promis că ai să mă hrăneşti cu

ceai cu aromă sentimentală pentru cel puţin 730 de zile.

obişnuinţă

nu-mi mai zgâria retina cu literele tale.

îs aşa grele şi pline de colţuri.

mă doare.

"-bun! vreau să te doară!"

de fiecare dată îmi mănânci coapsele cu poftă,

în fiecare seară.

cu buzele le atingi delicat, să simţi cât de fine sunt

şi apoi, cu dinţii, mi le devorezi pofticios,

ca un mic copil cu o bomboană în gură.

am mai observat ceva.

în fiecare zi, când ne vedem, mă miroşi şi-mi spui

" - sufletul tău are un miros plăcut astăzi! "

sau " - ioi ! cineva a murit acolo, înăuntru! ai grijă! "

umeri goi

te pierzi prin nisip, paşii tăi sunt inocenţi şi mici.

lasă-mă să calc pe urmele tale, să ţi le alint

cu parfumul care se prelinge pe tălpile mele

să simţi şi tu ce simt şi eu.

atât de profund, încât să-ţi provoc o durere plăcută.

nici nu-ţi imaginezi câte cuvinte laşi în urmă

iar eu ţi le culeg, cu mâinile mele calde

şi le pierd printre degete.

tot timpul când le luam în mâini, încercam să le mănânc

ca să le simt şi în interior, dar nu am reuşit.

ciudat.

aminteşte-ţi că razele de soare îţi gâdilă umerii,

datorită mie.

m.r.d.e.

Am realizat că-mi place foarte mult să fiu mângâiată. Dacă într-o zi nu-mi mângâi trupul cu vocale şi consoane, e de rău, sunt irascibilă şi ţip. Îmi place aşa mult când îţi lipeşti vocalele de coapsele mele şi le laşi să se prelingă uşor în jos, e superb. Iar consoanele stau de vorbă pe urechile mele, ba chiar se şi ceartă uneori. Când se ceartă, simt o groază de furnicături şi tot corpul meu tremură de frică.

Aş vrea să-mi pui anumite expresii în palmă şi să-mi intre pe sub piele şi când mi-e dor de tine, să mă uit acolo şi să văd ce mi-ai spus. Asta garantat m-ar face să zâmbesc. Zâmbetul e preludiul unei vieţi captivante !

"People think a soul mate is your perfect fit, and that's what everyone wants. But a true soul mate is a mirror, the person who shows you everything that is holding you back, the person who brings you to your own attention so you can change your life.

A true soul mate is probably the most important person you'll ever meet, because they tear down your walls and smack you awake. But to live with a soul mate forever? Nah. Too painful. Soul mates, they come into your life just to reveal another layer of yourself to you, and then leave.

A soul mates purpose is to shake you up, tear apart your ego a little bit, show you your obstacles and addictions, break your heart open so new light can get in, make you so desperate and out of control that you have to transform your life, then introduce you to your spiritual master..."
- Elizabeth Gilbert