magie

Mă prind uşor de aripile raţiunii

Şi mă despic în două când ating norii

Încărcaţi cu puritate şi adieri nocturne.

O jumătate din mine a picat

Şi a intrat într-un băiat,

Într-un univers paralel

Şi încep să-l caut printe picăturile de ploaie,

Prin mătasea florilor,

Printre atingerile gingaşe ale fluturilor,

Printre notele muzicale ale gândurilor dintr-o vară.

Te-am găsit pe un fir de iarbă,

Jonglând utopia printre degete,

O aruncai în sus şi o prindeai cu sclipirea ochilor tăi.

Bucăţele din sentimentele tale cădeau

Şi fugeau rapid în gândurile oamenilor supăraţi.

Te-am privit o bucăţică de timp,

Când îmi era frig, mă încălzea plapuma nopţii

Pe care tu o făceai să radieze.

Eşti un mic clovn al fericirii,

Jumătate din tine trăieşte în trecut,

Iar cealaltă jumătate, a mea, dansează cu norii supăraţi,

Iei razele de soare şi le păstrezi în inimă,

Te speli în cascadele lacrimilor de bumbac,

Te joci de-a v-aţi ascunselea cu imaginaţia ta printre rânduri,

Şi te simţi minunat când jonglezi şi creezi zâmbete.

Printr-o picătură de ploaie caldă m-ai observat,

Cum te analizam fascinată cu un zâmbet cald pe chip.

M-ai luat pe corzile chitarei şi mi-ai pus întrebări colorate,

Acum tu erai acel micuţ licurici fascinat

Care descoperea o lume radioasă.

Încet, încet m-ai învăţat cum să alint fericirea

Şi mi-ai încuiat fiecare gând pesimist în cartea sufletelor plăpânde.

Acum, împreună ascultăm dorinţele oamenilor

Şi-i ajutăm să privească dincolo de orizonturile gri.

Îmi dai voie să-ţi sărut numele?

În această noapte albă

Ţi-am sărutat numele pătat de iulie,

Ochii îţi tremurau când mi-am aruncat păcatele

Pe orbitele sale.

Ţi-am înăbuşit visările adormite

Cu sărutul scăldat în dorinţe.

Uşor, ţi-am şters fiecare gând negativ

Şi zambete colorate mi-ai lipit pe buze.

Cu ochii tăi înlăcrimaţi, mi-ai fotografiat bătăile inimii

Şi mi-ai băut sufletul albastru.

Rece, mi-ai şoptit poeme azurii la ureche

Şi m-ai rugat să-ţi iau norii din inimă,

Deoarece ştii că am puterea asta.

Ţi-am pus norii la uscat şi inima ţi-am alintat-o cu expresii -

Pe care numai tu le clăteşti cu lacrimile chemărilor tale.

Sufletul ţi-e desenat cu flăcări puternice de dragoste de viaţă.

Umbra ta dispare în lumină

Şi am sperat să-ţi laşi cerneala

Pe buzele crăpate.

Niciodată nu mi-a păsat când o frunză mi se desprindea,

Dar când un nor era rănit mă durea,

Simţeam cum cineva îmi bagă fulgere în inimă

Şi mă simţeam neputincioasă.

Nu puteam să ajung până la cerul întunecat,

Să fur praful stelelor de pe brioşele pufoase ale cerului.

O notă muzicală mă ţinea strâns legată de mâna ta.

Dar acum, am scăpat,

Pot să mă scald în visele nopţii

Şi să-mi clătesc ochii cu limpezimea cerului colorat cu raze.

Şi sper că o să găsesc un fir din cerneala ta pe buzele-mi crăpate.

indeed

Te prind, te scap

Mi-am închis răbdarea într-un plic al cerului

Şi l-am lipit cu praful aerului

Cald al gurii tale.

Respiraţia am lăsat-o să se odihnească pe petale

De ochi înlăcrimaţi şi o să o iau,

Doar atunci când culorile se vor risipi

În oceanul turcoaz făcut din aripi -

Ale umbrelor ce se extaziau

La vederea ochilor ce se desprindeau

De frunzele feţei.

Tot ce vreau e să plutesc pe acest curcubeu

Din cuvinte care au ajuns la apogeu -

Mi-e milă şi le mângâi pielea fină

Şi unsă cu adrenalină.

Mă pierd prin zorii de zi şi mă ascund în cuiburile nopţii

Unde fiecare stea stă şi-mi ascultă dinţii

Conturaţi cu regrete şi sentimente uitate.

Mi-e frică să mă uit în spate

Să-ţi văd chipul din lut

Şi să te salut

Cu lacrimi în ochi, iar tu să dispari

Şi fericirea să fie doar când tu apari

Sub altă formă şi sub un alt răsărit de soare.

Aş vrea să-mi întemniţez literele suferinţei

În abisul neputinţei.

Te rog, întoarce-ţi trupul pe şinele din caramel

Şi lasă-mă să te alint altfel.

Interviu cu alfabetul

Ai un nume tare complicat

Îţi place să fii aşa strigat?

Da, ador asta, deoarece toţi se joacă

Cu literele trupului meu ce se-mbracă

Zilnic cu aromele oraşului nostru.

Îţi place să te împrieteneşti cu rimele?

Desigur, ele sunt străinele

Străzilor din interiorul paradisului meu;

Unde fiecare literă parfumată are un zmeu -

Cred că ţi-ar place şi ţie acolo.

Bei cafea înainte să-ţi îmbraci trupul cu cerneală neagră?

Da, cafeaua îmi mângăie genele şi lumina aprope neagră

A ochilor mei blânzi şi uşori, precum nişte mătase

Ale unor fluturi cu aripi albicioase -

Cafeaua mă face să zbor printre cărţi şi poeme.

Ai iubit vreodată o femeie?

Da, când eram tânăr şi abia întelegeam ce puteri am,

O chema Silabă şi chitara mi-o acordam

Atunci când ea în braţele ochilor mi-a sărit ;

Era frumoasă, atât de fină, precum un nor albăstrit

Al unui cer azuriu şi colorat cu zâmbetul înflorit.

I-am iubit coapsele cu mireasma expresiilor mele

Şi am iubit-o cu adjectivele

Cuvintelor mele - acum ea îşi scaldă părul bălai în spuma

Mărilor părăsite de substantivele pătate de bruma -

Dimineţilor singure.

Acum sunteţi fericit de felul cum ajutaţi lumea?

Cred că da - oamenii au înţeles că eu sunt adâncimea

Inteligenţei lor, tot ceea ce ştiu ei se găsesc pe coapsele corpului meu tocit.

love is a game you say

Te-am închis printre rândurile unei cărţi, am încheiat într-un final capitolul, cel puţin aşa sper. Sper că într-o dimineaţa îţi vei aminti de acest loc şi vei începe să citeşti şi să realizezi nişte lucruri, dacă nu, nu-i problemă, oricum de acum mă voi ascunde complet după umbra unui copac înflorit şi o să încerc să nu te mai privesc.

Astăzi e 3 iulie, se împlinesc 3 luni, din această zi mă voi scălda în frumoasele nopţi, singură şi pe tine te voi alunga într-o gaură neagră ; sper să-ţi iei cu tine şi sentimentele pe care le am faţă de tine. Promit să nu-ţi mai deranjez fereastra cu pietricelele sufletului meu. La revedere, domnule cu pielea închisă.

P.S.Îmi pare rău pentru tot, inclusiv că m-am îndrăgostit de umbra ta - a fost o greşeală.