Cum ar fi viata noastra fara memorie?


Un cadru infinit de initiative si plin de actiuni cuprinse de puterea prezentului. Am fi niste omuleti cu ceasul stricat si cu cutiuta de memorii distrusa.Am trai fiecare clipa fara sa ne gandim la experienta anterioara si la consecintele urmatoare.
Ar fi totul foarte simplu.O simplitate care nu poate fi descrisa. Daca n-am avea memorie,am fi expusi unui tablou fara culoare,imperfect.
Fara memorie am fi exact ca niste papusi.Am fi controlate de prezent,timp si spatiu.
Papusi care danseaza pe tematica initiativei si a necunoscutului. Gravitatea lucrurilor nu ar avea nici o semnificatie pentru noi ; noi nu am gandi logic.
Din punctul meu de vedere,daca as avea ocazia sa am o zi fara memorie,as experimenta.As vrea sa vad cum ma descurc la conflictele si aparitia lucrurilor cotidiene.Libertate intelectuala si lipsa cunoscutului ar provoca o isterie "cuminte".
Ne-am crea noi vise,noi proiecte de viata,cu riscul de a uita.Am fi niste ciudati ai naturi,niste erori,dar am fi interesanti.
Practic,fara memorie nu am avea imaginatie,nu am avea perceptii si senzatii,pentru ca nu am stii ce inseamna si s-ar instaura frica in noi.
O viata fara memorie ar fi un esec supranatural.Filmul care se deruleaza zilnic in fata ochilor nostrii,nu ar insemna nimic,pentru ca am uita totul intr-o secunda.E ca si cum un magician ne-a lasat fara o parte importanta din noi : memoria.Nu am putea sa traim tot ce se intampla "acum".

Niciun comentariu: