Fericirea de catifea s-a ascuns, cel mai probabil, într-o haină veche de a mea, căci găsesc doar bucăţi din ea. Timpul a ascuns-o de mine, căci comportamentul meu s-a hotărît să-şi facă de cap, să acţioneze pe bază de impuls, alături de neînfricatul Orgoliu.
Mi-am îngrădit mintea cu pereţi înalţi şi albi de care mi-e frică şi nu pot scăpa, pentru că dacă scap, voi descoperi comoara pe care fiecare pirat din trupul meu vrea să o găsească. În ea se află cele mai dulci amintiri, pe care le-am capsat şi le-am aruncat în acea cutie veche pe care am îngropat-o sub timp. Dar ştiu că razele lunii mă vor ajuta să mă deschid şi să las adierea blândă a sufletului tău să mă atingă şi să pătrundă uşor. O să încerc să am încredere în petalele primăverii şi mă voi lăsa purtată de vântul din ţările calde ale inimii mele.
Am făcut o listă de cumpărături. Ea conţine următoarele : încredere în oameni, să nu uit să las trecutul în spate, să mă duc să iau nişte idei noi şi inovatoare, iubire, fericire absolută şi de asemenea să mă duc să cumpăr nişte cheiţe noi pentru uşile închise din interiorul meu. Însă, mai am nevoie de încă un lucru foarte important : o umbră care să mă ajute să trezesc dulceaţa din interiorul meu, căci fără ea nu voi reuşi să fac nimic.
Îmi trebuie mult curaj, căci mi-e frică să mă regăsesc şi să încerc să mă schimb. M-am obişnuit aşa, dar am ajuns la concluzia că întotdeauna trebuie să fac ceva nou, ca să reziste un lucru. Inima mea de porţelan va arăta mult mai bine după ce mă voi iubi cu schimbarea.
